Bunăstarea.
Atăta gol in lumea bunăstării.
Oameni secați de singurătate
Se hrănesc la farmacie
Și se tem să fie veseli
Copii bătuți la cap
Iși caută părinții la tribunale
Părinții nu mai văd pe unde calcă
Și merg pe două cărări ca la beție
Melcii morții in așternuturi
Ingerii vănd dragoste pe trotuare
Indrăgostiții se privesc cu ochii inchiși
Suflete hăituite de lucruri
Tineri cu mintea frăntă
Țipă să nu se răcească
Nepăsarea atărnă moral ca o floare ofilită
Justiția nu mai ucide
Oamenii se omoară singuri cu fericirea
Și fac istoria cu familia și venitul.
Poezie suedeză-JON MILOS
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu