Șapte creițari

După buna orănduială a Domnului,și săracul știe să rădă.

Vă scriu o parte din povestirile copilăriei mele.
Intr-un bordei nu răsună numai plănsete și văicăreli,ci și hohote de răs pornite din inimă.Ba mai mult ,săracul răde adesea și cand adesea ar avea nevoie să plăngă.Cunosc bine lumea asta.Familia Soos,pe vremea aceea ,trecea printr-o perioadă de cruntă mizerie.Tata era lucrător cu ziua intr-un atelier mecanic.Nu avea a se lăuda nici el ,nici altul cu asemenea lucru,dar acesta era adevărul.Tot atăt de adevărat este insă că atăt căt am răs in acești cățva ani ai copilăriei mele,n-am răs mai tărziu niciodată.Cum să fi răs ,cand n-o aveam pe măicuța mea veselă,cu fața imbujorată ,care rădea atăt de frumos și din toată inima.,pănă ii dădeau lacrimile și o ineca tusea.Dar nici ea nu știu să fi răs vreodată mai mult ca atunci cănd am căutat amăndoi ,o după -amiază intreagă,șapte creițari.Și n-am căutat in zadar.Am găsit trei creițari in cutia mașinii de cusut ,unul in dulap..iar pe ceilalți i-am dibuit mai anevoie.Primii trei creițari i-a găsit mama singură .Se aștepta să găsească mai mulți in cutia mașinii,fiind banii pe care ii primea de la cusut .Pentru mine ,cutia mașinii de cusut era o comoară nesecată,credeam că ajunge să bagi măna inăuntru și să spui -așterne-te masă-!De aceea am fost foarte uimit cănd am auzit-o pe mama ,după ce a răvășit ace,degetar,foarfecă,panglici,șirețele,nasturi,in sărșit ,tot,spunănd odată cu mirare-
-S-au ascuns,
-Cine?
-Bănișorii,zise ea răzănd.
Trase cutia afară.Hai,dragul mamei ,să-l căutăm ,tocmai pentru că sunt atăt de vicleni.Vai ce creițari șireți!
Si aplecăndu-se ,așeză cu grijă cutia pe podea ,de parcă s-ar fi temut să nu-si ia creițarii zborul ,apoi o intoarse repede cu fundul in sus,așa cum faci cănd prinzi fluturi cu pălăria.Era cu neputință să nu răzi
-Is aici inăuntru,zise ca răzănd și nu se grăbi de loc să ridice cutia .Chiar dacă n-ar fi decăt unul ,tot aici trebuie să fie.
Mă așezai de-a bușilea pe podea și incepui să păndesc -oare nu se va ivi undeva unul sclipitor?Nu se mișca insă nimic .La drept vorbind ,nici nu prea credam noi că s-ar afla ceva bani inăuntru.Ne uitarăm unul la altul și răseram de gluma copilărească.Intinsei măna către cutia răsturnată.
-Pst!maă sprie mama ,fii cu băgare de seamă,altfel,te pomenești că fuge .Habar n-ai ce lighioană sprintenă e creițarul.Fuge tare repede ,odată se rostogolește !Și cum se mai rostogolește..
Ne aplecarăm spre dreapta și spre stănga .Doar am văzut de atătea ori căt de repede se rostogolesc creițarii.